Cadrul fizico-geografic

Relief

Relieful comunei Vama este diferit şi cuprinde toate formele de relief, format din dealuri, continuare a prelungirii munţilor, terenuri colinare, care se prelungesc în podişuri dând apoi forma unor platouri întinse, care se continuă în sensul luncilor râului Talna-Mare şi Talna-Mică.

 

Geologia
Ca resursă naturală a subsolului putem aminti apele gazoase minerale care nu sunt valorificate suficient. De asemenea se aminteşte existenţa aproape de suprafaţă a unei pături de cărbune (lignit), nevaloroase.
Dintre resursele minerale mai amintim apele sulfuroase din zona Băilor Puturoasa foarte puţin valorificate şi o microcarieră de granit.

 

Clima
Pe fondul climatului temperat continental moderat, comuna se află sub influența maselor de aer vestice (oceanice) umede și cu variații termice moderate ale temperaturii aerului între vară și iarnă.
Dispunerea în trepte determină și etajarea celorlalte condiții de mediu. Se remarcă, astfel, scăderea temperaturii medii anuale de la 8 la 4ºC, creșterea cantității anuale de precipitații, de la 700 mm la 1000 mm, din care precipitațiile solide căzute în sezonul rece determină acoperirea solului cu strat de zăpada timp de 45-65 zile. Cantitățile maxime cazute în 24 ore, care pot declanșa viituri locale și inundații, înregistrează circa 100-140 mm/24 ore. În luna ianuarie, temperatura medie scade cu altitudinea de la -2, -3ºC, până la +6ºC. În luna iulie, la altitudini scăzute se înregistrează peste 20ºC.
Rețeaua hidrografică axată pe valea râului Talna Mare, care colectează afluenții de pe stânga: Talna Mica, Marcosa și Racșa se izvorăsc din munții Gutâi.
Albiile minore sunt înguste, adâncite de multe ori strangulate de vegetație și deșeuri menajere, provocând numeroase deversări ale apei la ploi torențiale și eroziuni ale albiei și malurilor, periclitând podurile, podețele și uneori drumurile și ulițele comunale.
Vântul este predominant de la Sud-Vest, precipitaţiile minimale sunt de 400 mm/mp iar cele maximale 1.000 mm/mp având temperaturi medii vara de +15/+20ºC şi iarna -8/+3ºC.

 

Hidrologia
Comuna Vama este întretăiată de mai multe pâraie de mică importanţă însă prin centrul comunei trec două râuri mai importante care împart după aşezare comuna în două. Este vorba de râul Talna Mare care intră pe teritoriul comunei dinspre Negreşti-Oaş şi parcurge o distanţă de aproximativ 26 km, izvorând din Munţii Gutâi, Vârful Pietrosu.
Al doilea râu Talna Mică izvorăşte din hotarul comunei Vama, respectiv de lângă Vârful Dealului Heghişa (Muntele Mic) şi străbate comuna Vama pe o lungime de circa 18 km.
Reţeaua hidrografică este bine reprezentată de râurile Talna Mare, Talna Mică, Someş (Somoşpotoc), Racoşa din bazinul hidrografic Talna.
Pânza freatică la nivelul comunei este la o adâncime mică în unele zone la mai puţin de 2 m.

 

Solul
Solul are o fertilitate de categoria IV, teren în mare parte argilos şi brun de pădure, cu conţinut de substanţe minerale scăzut, mai ales în locurile numite "Coponii şi Luşte" unde este un teren foarte acid de o structură podzolică-argiloasă.

 

Vegetaţia
Întrucât teritoriul comunei Vama cuprinde atât zonă de munte cât şi de şes, vegetaţia este bogată și diversă.
Astfel, vegetaţia forestiera cuprinde răşinoase şi foioase. Dintre răşinoase, ponderea o constituie molidul bradul şi foarte putin pin.
Dintre foioase, un areal răspândit îl are fagul urmat de stejar şi celelalte foioase ca mesteacăn, paltin, ulm, anin, plop, etc.

 

Fauna
Fauna din pădurile comunei este constituită din câteva familii de urşi bruni, cerbi, căprioare, mistreţi, lupi, iepuri, nevăstuică de stâncă, iar în pădurile de lizieră şi în pădurea din zona de şes (Valea Măriei) se găsesc fazani, veveriţe, huli, stăncuţe şi coţofene.
Dintre speciile animaliere domestice se pot enumera taurine, cabaline, porcine, ovine, caprine, păsări şi familii de albine.

Înapoi


Petiții online

Chestionare

Ce parere aveti despre noul site al Comunei?

foarte buna

buna

foarte proasta

necesita imbunatatiri

Votează